Sorgul în rotații: avantaje multiple
Diversificarea culturilor, controlul gramineelor de toamnă, flexibilitatea calendarului de însămânțări, primăvara; fertilitatea solurilor, reziliența culturilor în contextul modificărilor climatice – Aude Carrera, inginer regional în cadrul Institutului ARVALIS, face o trecere în revistă a avantajelor includerii sorgului în rotații.
Rotațiile cu sorg și controlul speciilor de raigras și coada-vulpii
Introducerea unei culturi de primăvară ca sorgul, în rotațiile axate în principal pe culturi de toamnă permite întreruperea ciclului buruienilor de toamnă. Este o metodă eficientă de restrângere a propagării buruienilor dificil de gestionat, ca raigrasul și coada-vulpii.
În unele situații (de pildă, pe pantele slab irigate), această diversificare este ideală, pentru că este vorba de rotații foarte scurte, de tip grâu-orz-rapiță sau grâu-orz-floarea-soarelui, în care locul porumbului este foarte limitat. În acest context, sorgul oferă o alternativă extrem de utilă.
Rotațiile cu sorg și debușeele noi
În orice tip de exploatație, diversificarea producțiilor ajută la lărgirea paletei de comercializare și surselor de venit, precum și la micșorarea riscurilor. În cazul sorgului, diversitatea debușeelor pe care acesta o oferă constituie un atuu important: producția de sorg-boabe în exploatațiile de cereale, producția de sorg furajer în fermele zootehnice, producția de sorg biomasă pentru fabricile de metan etc.
Rotațiile cu sorg: simplitate
Agricultorii care doresc să introducă sorgul în rotații nu au nici o investiție punctuală pe care trebuie să o facă. De la semănat și până la recoltare, ei dispun de toate dotările tehnice necesare, pentru că sunt aceleași cu cele folosite în producția de cereale păioase sau porumb. Pentru semănat, este de preferat să se utilizeze o semănătoare monobob, însă această lucrare poate fi realizată și cu o semănătoare de grâu. La recoltare, este suficient să dotezi combina cu o bară de tăiere pentru cereale, care, în mod normal, există deja în exploatație.
Rotațiile cu sorg și reziliența în fața modificărilor climatice
La sorg, însămânțările au loc destul de târziu, față de alte culturi de primăvară (lucrările demarează la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai). Acest lucru se poate dovedi avantajos în cazul unei primăveri ploioase și a unei prinderi dificile a culturii, celelalte culturi fiind mai puțin flexibile și cu o capacitate de adaptare mai slabă, în cazul unui semănat tardiv. Altfel spus, introducerea sorgului în rotații permite lărgirea ferestrelor de semănat, primăvara.
Pe de altă parte, trebuie, totuși, să ne asigurăm că solul are rezerve hidrice suficiente, iar pe terenurile de mică profunzime, să avem în vedere o „udare”. Dar și din acest punct de vedere sorgul prezintă interes, pentru că eventualele nevoi de apă ale acestei plante apar devreme (pe la mijlocul lunii iulie), și, deci, preced nivelurile de apă limitate din luna august. Pe lângă toate acestea, sorgul nu are nevoie de multă apă în faza de umplere a boabelor.
Rotațiile cu sorg și fertilitatea solului
Sorgul are un consum moderat de azot, fosfor și potasiu. În plus, o mare parte din elementele minerale asimilate în timpul vegetației revin în sol după recoltare. Astfel, 40 % din azotul asimilat de cultură revine în sol sub formă organică, iar potasiul este și el restituit în sol în mare măsură, prin intermediul resturilor vegetale. În schimb, fosforul este exportat, practic, o dată cu boabele.